Începând cu luna octombrie 2022, România are în mod oficial o Floare Națională: bujorul, floare cu simbolistică profundă, cu o istorie bogată și cu o prezență semnificativă atât în natură, cât și în cultura populară. Alegerea bujorului nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei documentări ample și al unor argumente solide ce țin de biologie, ecologie, estetică și identitate națională.
O floare cu rădăcini adânci în pământul românesc
Pe teritoriul României cresc cinci specii spontane de bujor: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula și Paeonia officinalis ssp. banatica. Acestea pot fi întâlnite în rezervații naturale protejate, din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova. Fiecare specie este adaptată la condițiile climatice și de sol ale regiunii în care se dezvoltă, conferind un farmec aparte peisajului românesc de primăvară.
Pe lângă acestea, România găzduiește și trei specii cultivate – Paeonia officinalis, Paeonia lactiflora și Paeonia suffruticosa – care se regăsesc în peste 100 de varietăți și soiuri, reflectând bogăția și diversitatea floricolă a țării.
Un simbol al frumuseții și al eleganței
Bujorul nu este doar o floare decorativă. În tradiția populară românească, el este asociat cu frumusețea fizică și spirituală, cu sănătatea, cu vitalitatea și cu puritatea. Nu este deloc surprinzător că în limba română, expresii ca „obraji ca bujorii” sunt folosite pentru a descrie chipul sănătos și plin de viață.
Această floare elegantă este frecvent întâlnită în folclor, în muzica tradițională, în literatură, dar și în arta decorativă populară. De-a lungul timpului, bujorul a devenit sursă de inspirație pentru poeți, pictori și artizani, păstrându-și farmecul și simbolismul viu în conștiința colectivă.
Floare cu întrebuințări multiple
Dincolo de frumusețea sa, bujorul are și însușiri terapeutice, fiind folosit în medicina tradițională românească încă din timpuri străvechi. Părțile plantei erau utilizate pentru tratarea diverselor afecțiuni, fapt care întărește și mai mult ideea de „floare a sănătății”.
În prezent, bujorul este intens cultivat pentru parcuri, grădini private și publice, dar și pentru aranjamente florale și buchete deosebite, mai ales datorită aspectului său luxuriant și a parfumului delicat.
Recunoașterea oficială
În octombrie 2022, Parlamentul României a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională. „Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României.” Pe teritoriul României, din Banat până în Dobrogea şi din Oltenia până în Transilvania şi Moldova cresc spontan cinci specii de bujor în rezervaţii naturale protejate prin lege, având un mare potenţial biologic şi ornamental: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica, precum şi trei specii cultivate cu peste 100 de varietăţi şi soiuri: Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa.
Grădina Botanică prof. Ioan Todor, din Campusul Agronomie-Herăstrău, găzduiește o colecție impresionantă de bujori. Având o colecție ce cuprinde peste 86 hibrizi, varietăți și populații locale, aparținând unui număr de 7 specii de Paeonia.
Astfel, bujorul nu este doar o floare. Este o emblemă vie a spiritului românesc, asemenea poporului care îl îndrăgește și îl celebrează.
